Prieteni sau "Tu dormi? Nu cumva eu te-am trezit?"

...Şi dacă tot nu apare zăpadă pe străzi şi prin blocuri, mi-am luat inima în "dinţi" şi am decis să merg la patinuar
(pentru că patinatul nu este "atuul" meu). Deci, cu melancolie în suflet "după iarnă", am păşit pe gheaţă. Iar imaginaţia mea în acel moment invoca imagini de genul: "capuri sparte, mult sânge, mâini rupte..." şi lista ar fi putut continua dacă nu avea să am pe cineva alături care să-mi ofere siguranţa de a nu cădea jos. Deşi mă simţeam paralitică pe gheaţă, totuşi aveam certitudinea de a aluneca mai departe. Da, da, aşa stângaci cum patinam, însă nu m-am demoralizat nici pe o fracţiune de secundă, eram sigură că pot merge înainte pentru că era acel om care mă încuraja, ajuta, râdea şi susţinea în fiece pas pe care îl făceam. Şi  mă gândesc acum că  sunt ceea ce sunt datorită celora care au crezut în mine şi visele mele, celora care m-au susţinut, care m-au acceptat aşa cum sunt, care mi-au spus că "pot mult mai mult", care m-au certat şi criticat, care m-au ascultat atunci când am avut ceva de spus, care au râs până la epuizare alături de mine, cei alături de care am plâns în momente de disperare, cei alături de care am fost cu ei până la ultima suflare...
  " PRIÉTEN ~ă (~i, ~e) m. și f. (folosit și ca termen de adresare) Fiecare dintre persoanele (sau colectivitățile) legate printr-un sentiment de simpatie, stimă și atașament reciproc; amic. ~ vechi. [Sil. pri-e-] /<bulg. prijateni"  aceasta este explicaţia DEX-ului pentru "prieten" . Scurt, clar şi curpinzător, însă eu aş adăuga şi alte definiţii:
Prieten:
* fiinţa pe care atunci când o vezi din departare vrei să alergi din răsputeri pentru a o curpinde
* omul alături de care orice film horror devine comedie
* persoana căreia îi poţi suna la 3 de noapte şi să o întrebi: "Tu dormi? Nu cumva eu te-am trezit?" 
*omuleţul alături de care eşti gata să îţi i-ai rucsacul şi să porneşi într-o călătorie prin lume sau se poate şi prin oraş( asta atunci când nu sunt bani pentru călătoria prin lume)
* "minunea" pentru care alegi cadoul pentru zi de naştere foarte greu
ETC, ETC, ETC. 
De multe ori aceste "definiţii"  treceau pe alături prin conştiinţa mea şi nici nu îmi imaginam cum putea fi altfel. Creierul meu prea imatur, nu îşi genera întrebări precum:
1) Ce ar fi dacă aceşti oameni nu ar fi lângă mine?
2) De ce nu le-am spus cât de minunaţi sunt?
3) De ce nu i-am cuprins mai des fără nici un motiv?
Iar lista de "de ce-uri" poate continua la infinit.Acum însă voi aprecia fiece moment trăit alături de oamenii minunaţi care mă înconjoară pentru că nu vreau să îi pierd. Gesturile simple creează lucrurile mari (cam aşa sună fraza). Un zâmbet, un mulţumesc, un hug poate face ziua cuiva mai colorată şi e atât de simplu, iar nouă ne place să complicăm lucrurile( mde, oamenii...).
Ador oamenii din jur pentru entuziasmul lor, pentru  dorinţa de a schimba ceva, pentru glumele "nebune", pentru energia pe care o degajă, pentru pozele "turbate", pentru visul pe care îl au, pentru felul lor unic de a "a fi"...
Vă mulţumesc şi huguială!!!


Ceva "pentru suflet":