Poltronerie aka Frica

Se spune că frica "este un mecanism de supravieţuire ce apare ca răspuns la o ameninţare concretă, de obicei negativă" (via wikipedia). Da, trăim o veşnică stare de anxietate nevrotică, spasme cerebrale incontrolabile, fobii diurne sau nocturne, le trăim pe cele imaginabile şi chiar inimaginabile.
Supravieţuiesc într-o generaţie de fricoşi (nu etichetez,dar totuşi marea majoritate).
Ne este frică de nopţile cu ploi torenţiale, pentru că dimineaţa să nu ne trezim într-o încăpere inundată.
Ne este frică de privirile altora, pentru că ei ne judecă şi ne cercetează sub razele Roentgen.
Ne este frică de un examen, pentru a nu lua o notă proastă şi cică de ea depinde viitorul nostru( seriously)
Ne este frică să ţipăm , să nu afle cineva de durerea şi nebunia pe care o avem.
Ne este frică să spunem ceea ce vrem, pentru că nu vom primi nimic în schimb.
Ne este frică să fim diferiţi pentru că vom fi motive de glume şi de bârfe.
Ne este frică să decidem pentru noi, pentru că alţii (cică) ştiu mai bine şi au mai multă experienţă.
Ne este frică să enunţăm adevărul pentru că ipocrizia e la modă(de la o vreme).
Ne este frică să visăm pentru că vom părea ridicoli sau că visele nu se vor realiza.
Ne este frică să ne îndrăgostim pentru că avem atâtea şi atâtea de făcut, de unde dragoste dacă avem atâtea planuri de efectuat, universitate, masă, casă, serviciu, şi apoi mai apar şi alte proiecte (pe bune?)
Ne este frică de întuneric pentru că nu ştim ce creatură se ascunde în acel negru.
Ne este frică să spunem cuvinte calde pentru că ele nu vor fi înţelese corect.
Ne este frică de schimbare pentru a nu pierde totul.
Ne este frică de insecte pentru că ne vor intra in creier şi îl vor roade încetul cu încetul.
Ne este frică să  aşteptăm... da, da, da să aşteptăm ceva unic ce poate apărea în rutina zilnică, pentru că...
pentru că nu vrem să riscăm şi nu vrem să ieşim din zona de confort, pentru că nu vrem sa ştim cum poate fi altfel, pentru că ne umplem capul cu atâtea prostioare, pentru că nu acceptăm exploziile de fericire  în spaţiul  nostru, pentru că ne consolăm cu "lasă aşa va fi mai bine" însă realizăm că nimănui nu facem bine, pentru că suntem prea calculaţi şi pragmatici, pentru că nu vrem să suferim, şi suferă ambii oponenţi, el şi ea... pentru că ne este frică...ne înăbuşim de frică...
Poate de asta şi îmi spun mulţi "nebună" pentru că nu îmi este frică, să ţip, să urlu, să iubesc, să visez, să schimb, sa creez, să critic şi să fiu criticată, să caut, să găsesc, să decid, să plâng, să fug, să distrug, să mă opresc, să merg înainte, să cad, să râd, să vreau, să mă ridic, să încep, să lupt, să cedez, să sar, să înnebunesc!

Nu-mi este frică să fiu ceea cine sunt...

Iar tu mai suferi de poltronerie?

Prieteni sau "Tu dormi? Nu cumva eu te-am trezit?"

...Şi dacă tot nu apare zăpadă pe străzi şi prin blocuri, mi-am luat inima în "dinţi" şi am decis să merg la patinuar
(pentru că patinatul nu este "atuul" meu). Deci, cu melancolie în suflet "după iarnă", am păşit pe gheaţă. Iar imaginaţia mea în acel moment invoca imagini de genul: "capuri sparte, mult sânge, mâini rupte..." şi lista ar fi putut continua dacă nu avea să am pe cineva alături care să-mi ofere siguranţa de a nu cădea jos. Deşi mă simţeam paralitică pe gheaţă, totuşi aveam certitudinea de a aluneca mai departe. Da, da, aşa stângaci cum patinam, însă nu m-am demoralizat nici pe o fracţiune de secundă, eram sigură că pot merge înainte pentru că era acel om care mă încuraja, ajuta, râdea şi susţinea în fiece pas pe care îl făceam. Şi  mă gândesc acum că  sunt ceea ce sunt datorită celora care au crezut în mine şi visele mele, celora care m-au susţinut, care m-au acceptat aşa cum sunt, care mi-au spus că "pot mult mai mult", care m-au certat şi criticat, care m-au ascultat atunci când am avut ceva de spus, care au râs până la epuizare alături de mine, cei alături de care am plâns în momente de disperare, cei alături de care am fost cu ei până la ultima suflare...
  " PRIÉTEN ~ă (~i, ~e) m. și f. (folosit și ca termen de adresare) Fiecare dintre persoanele (sau colectivitățile) legate printr-un sentiment de simpatie, stimă și atașament reciproc; amic. ~ vechi. [Sil. pri-e-] /<bulg. prijateni"  aceasta este explicaţia DEX-ului pentru "prieten" . Scurt, clar şi curpinzător, însă eu aş adăuga şi alte definiţii:
Prieten:
* fiinţa pe care atunci când o vezi din departare vrei să alergi din răsputeri pentru a o curpinde
* omul alături de care orice film horror devine comedie
* persoana căreia îi poţi suna la 3 de noapte şi să o întrebi: "Tu dormi? Nu cumva eu te-am trezit?" 
*omuleţul alături de care eşti gata să îţi i-ai rucsacul şi să porneşi într-o călătorie prin lume sau se poate şi prin oraş( asta atunci când nu sunt bani pentru călătoria prin lume)
* "minunea" pentru care alegi cadoul pentru zi de naştere foarte greu
ETC, ETC, ETC. 
De multe ori aceste "definiţii"  treceau pe alături prin conştiinţa mea şi nici nu îmi imaginam cum putea fi altfel. Creierul meu prea imatur, nu îşi genera întrebări precum:
1) Ce ar fi dacă aceşti oameni nu ar fi lângă mine?
2) De ce nu le-am spus cât de minunaţi sunt?
3) De ce nu i-am cuprins mai des fără nici un motiv?
Iar lista de "de ce-uri" poate continua la infinit.Acum însă voi aprecia fiece moment trăit alături de oamenii minunaţi care mă înconjoară pentru că nu vreau să îi pierd. Gesturile simple creează lucrurile mari (cam aşa sună fraza). Un zâmbet, un mulţumesc, un hug poate face ziua cuiva mai colorată şi e atât de simplu, iar nouă ne place să complicăm lucrurile( mde, oamenii...).
Ador oamenii din jur pentru entuziasmul lor, pentru  dorinţa de a schimba ceva, pentru glumele "nebune", pentru energia pe care o degajă, pentru pozele "turbate", pentru visul pe care îl au, pentru felul lor unic de a "a fi"...
Vă mulţumesc şi huguială!!!


Ceva "pentru suflet":

Ninsoare, circ şi parlament

Se tot plânge lumea de la o vreme că vrea zăpada, şi staţiile meteorologice ne tot  promit ninsori ( pe alocuri), iar "Ninsorile nu vin" . Şi iarna nu e iarnă pentru noi dacă nu e zapadă, multă zapadă. Frank Sinatra cu "Let it snow" deja nu mai calmează moldovenii obosiţi de praf şi mizerie. Măcar când era zapadă, oraşul părea mai curat, ascundea "rapănul" aruncat de la balcoane, pe la partere, prin păduri şi parcuri de "gospodari". Se mai acopereau şi gropile drumurilor aflate într-o reparaţie care "tinde spre infinit". Şi lumea parcă zâmbea mai des şi bradul din centru era mai pufos. Şi chiar dacă străzile nu erau iluminate, albul fosforescent te ajuta să nu o "i-ai hăisa" sau să nu te aştepţi că poate să apară după colţ un "Nene". Câte probleme rezolva acest fenomen natural. Dar nu ninge nici în ruptul capului, aşa cum nici nu se alege preşedintele statului. De unde ninsoare, dacă la noi e numai noroi în politică? Staţia de epurare e un fir de praf pe lângă noroiul ce se adună în parlament, zi de zi, şedinţă după şedinţă. Zilnic apar perle care mai de care a politicienilor,unul "suge", altul face "politicienii impotenţi" ( frumos compliment în adresa lui, doar e şi el din clasa politicienilor) , altul vede "şlahbauni", iar unul "ca formă şi ca caracter" nu poate să se exprime corect. Aici e chiar haz de necaz. Nu avem circ, dar avem Parlament, care zilnic îşi demonstrează sinonimia la noi în ţară. Vrei o doză de umor? Te-ai săturat de Muligambia, 9gag sau failblog? No problemo! Aruncă o privire la ştiri, fie pe net, TV, Radio sau ziare şi  "Have fun!" Scamatorii de care vrei ,alături de cei mai iluştri clovni şi acrobaţi care nu au alunecat încă niciodată de pe unda prostiei(incredibil oameni buni!), magicieni care prin minune  fac banii statului să dispară( fără a şti nici ei unde acei bani s-au evaporat). Cum spunea cineva "Avem di tăti!" , şi totuşi nu avem zăpadă. Aici cam artiştii noştri au dat-o în bară cu magia, fac aşa chestiuţe fabuloase şi nu pot aduce ninsoarea. Unde sunt Soluţiile din sticluţe Roz ? Ştiţi am aşa o ipoteză "Dacă nu e preşedinte, nu e nici ninsoare" .Simplu, nu?
Dar haideţi să fim cuminţi şi să aşteptăm următoarea stagiune a circului parlamentar, poate apare şi ninsoarea? Ce ziceţi?


Şi un cântec bunicel ,pentru cei care vor să-şi răcorească creierul:

Explozii nucleare sau WishList

Neruşinata de mine! Mulţi au crezut că am abandonat ideea cu blogul sau că a fost un tic inspiraţional de moment şi i-am dat uitării. Dar...nu e chiar aşa. Ştiţi, există totuşi momentul cela de meditaţie la sfârşit de an când te gândeşti ce-ai făcut şi ce nu ai făcut. Simplu...din punct de vedere teoretic şi încurcat în practică. Păi iată că în acel moment te gândeşti " Anul care vine va fi altfel". E magic momentul acesta, însă deseori această "magie" se consumă ca focruile de artificii în seara de Anul Nou (care costa binişor, în funcţie de "efect", şi care ard repede, şi totuşi sunt frumoase şi sclipitoare). Atunci mi-am spus " Ajung atâtea focuri de artificii ( că fug şi câinii de dânsele) şi fă explozii nucleare în viaţa ta". Da, da, "explozii nucleare", care îţi vor sparge limitele continentelor raţiunii, care-ţi vor aprinde creierul cu idei, nebunii, dorinţe, care te vor ratăci prin praful posibilităţilor.
Modest sau nu, dar aşa îmi văd acest an. Va fi nebunie excesivă şi multă hoinărelă pe străzi, prin oraşe, ţări, dar... Vreau!
Soo după atâta aiureală a hipotalamusului, revenim la blog.
De acum înainte acesta va fi spaţiul "libertăţii mele exprimare" (relativă noţiune, dar o voi dezbate în altă postare).  Aici voi analiza, povesti, delira, critica tot ce văd sau aud, fie politicienii noştri care se dezmiardă între ei, societatea noastră "cea de toate zilele", sau orice altceva ce îmi face creierul să pulseze( numiţi asta şi muză) pentru a găsi poate Solu..., cer scuze am vrut să spun : clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, pliroforie, răspicare,cheie, descâlcire, remediu, leac
( Trăiască DEX-ul). Ştiu că mulţi îmi vor sări în cap, dar parcă avem Democraţie, sau ce naiba? Oricum nu uitaţi şi de Teoria Relativităţii lui Einstein, care prinde bine atunci când apare Grandomania divergenţelor lui Homosapiens.
Deci pentru a întrerupe mania şi tentaţia gândurilor vă spun fraza care mă inspiră în ultimul timp "Less talk, more action!". Iaca aşa!